Academia de Studii Economice Bucuresti

Amfiteatru Economic
AN ECONOMIC AND BUSINESS RESEARCH PERIODICAL
Facultatea de Business si Turism

O soluție bioeconomică de înlocuire a îngrășămintelor chimice cu procese organice de fixare în sol a azotului atmosferic

Autor:Gabriela Loredana Dinulescu, Valentina Ofelia Robescu, Florin Radu, Gabriel Croitoru și Valentin Radu

JEL:16, Q57

DOI:10.24818/EA/2018/48/510

Cuvinte cheie:azot fixat biologic, modele naturale, nodozității, azot de sinteză chimică, model bioeconomic

Abstract:
Utilizarea în cantități mari a îngrășămintelor chimice pe bază de azot, specifică agriculturii intensive, are o serie de efecte nedorite constând din degradarea solului și încărcarea atmosferei cu bioxid de carbon. Bunele practici ilustrează, însă, că se poate realiza o agricultură durabilă prin substituirea unei cantități cât mai mari de azot de sinteză chimică cu azot fixat biologic. Cercetarea de față face parte dintr-un ciclu de studii care își propune ca prin folosirea modelelor naturale de fixare prin simbioză biologică, să fie adus în sol, și în plante o cantitate cât mai mare de azot atmosferic, nepoluant, antioxidant și generator de humus și durabilitate. S-a lucrat cu o cultură de mazăre, așezată într-un asolament de 4 ani de tipul mazăre, grâu-rapiță, porumb, și s-au urmărit trei parametri ai fixării simbiotice dintre mazăre și specia Rhizobium leguminosarum. Experimentele s-au făcut în două locații din sudul României (Câmpia Burnasului - pe platoul Alexandriei; și în Câmpia de Sud – Modelu, Călărași) și s-au constatat următoarele: • în dinamică nodozitățile încep să se formeze la 22-24 zile de la semănat, numărul lor crește accentuat până în a 37 zi de viață, după care scade ușor până în a șaptezecea zi. Numărul maxim de nodozități pe rădăcini atinge cifra de 57-58/plantă. Viața unei nodozități nu este mai mare de 10 zile; • greutatea nodozităților uscate este pe vârful de activitate biologică mai mare la Modelu (5.8 gr/m2) la 38 de zile de la semănat, și mai mică la Alexandria (4.1 gr/m2) la 37 de zile de la semănat (figura nr. 2 din text); • pornind de la greutatea nodozităților și utilizând coeficientul de transformare al acestora în N substanță activă (4.6), și prin folosirea analizei funcționale a corelațiilor și a calcului integral s-a obținut dinamica acumulării azotului sub forma unei funcții polinomiale de înaltă precizie (ordinul 14) (figura nr. 3 din text) care ne spune că: cea mai mare cantitate de azot se obține în ziua 41 de la semănat în cantitate de 6.52 Kg N s.a/ha. Calculul cumulat obținut prin integrala funcției (1) cantitatea totală și medie obținută pentru cele două localității în 2016-2017.
designed by Soft Expert & hosted by Host Expert