Academia de Studii Economice Bucuresti

Amfiteatru Economic
AN ECONOMIC AND BUSINESS RESEARCH PERIODICAL
Facultatea de Business si Turism

Tematica Revistei

Revista nr.49 / 2018 (click aici)
Termen de trimitere:30.03.2018

Perspective ale bioeconomiei: rolul capitalului intelectual și al managementului cunoștințelor

Bioeconomia reprezintă un domeniu prioritar al politicii cercetării-dezvoltării și inovării în Uniunea Europeană. Acesta vizează progresul biotehnologiilor și utilizarea pe scară tot mai largă a acestora în procese economice capabile să asigure o creștere durabilă prin înlocuirea resurselor tradiționale cu resurse biologice regenerabile. Bioeconomia presupune transferul noilor cunoștințe științifice avansate în procese industriale inovative pentru realizarea de noi materiale, noi produse alimentare, farmaceutice și chimice, noi resurse energetice. Prin toate aceste trăsături, bioeconomia reprezintă o componentă intrinsecă și vitală a economiei cunoașterii. Totodată, bioeconomia antrenează transformări de anvergură la scară societală în susținerea cărora se reafirmă în mod pregnant rolul capitalului intelectual și al managementului cunoștințelor.

În economia contemporană, capitalul intelectual tinde să devină mai important decât capitalul bazat pe resurse tangibile. În ultimele două decenii s-au intensificat în întreaga lume cercetările privind structura, funcționalitatea și contribuția capitalului intelectual la performanțele economice. Cu toate acestea, complexitatea și noutatea domeniului necesită noi cercetări, noi concepte, idei și modele, precum și noi studii de caz pentru înțelegerea fenomenelor economice, manageriale și de afaceri având ca focalizare capitalul intelectual al organizațiilor, al orașelor și națiunilor.

În paralel cu cercetarea având ca obiect capitalul intelectual, s-au dezvoltat și cercetările privind managementul cunoștințelor, un proces complex de folosire eficientă și inteligentă a resurselor intangibile în cadrul procesului generic de management. În timp ce capitalul intelectual apare ca un potențial intangibil al unei organizații, managementul cunoștințelor s-a dezvoltat ca un răspuns practic la nevoia de a identifica și valorifica metodele prin care se pot folosi cât mai eficient cunoștințele.

În contextul dezvoltării bioeconomiei, precum și al interesului crescut pentru capitalul intelectual și managementul cunoștințelor, editorii Amfiteatrului Economic invită cercetătorii cu preocupări în domeniu să împărtășească rezultatele investigațiilor lor având ca obiect exploatarea economică/industrială a biotehnologiilor avansate, reflectând asupra rolului capitalului intelectual și managementului cunoștințelor în acest proces. Sunt binevenite, în mod deosebit, studiile de cazuri realizate la nivelul întreprinderilor, lanțurilor de furnizare sau industriilor și care pun în evidență mizele și provocările efective cu care se confruntă în practică managementul cunoștințelor și valorificarea capitalului intelectual pentru progresul bioeconomiei. Sunt avute în vedere, în principal, teme cum sunt:

  • Dinamica capitalului intelectual în contextul dezvoltării bioeconomiei.
  • Managementul creării și achiziționării cunoștințelor în sistemele bioeconomice.
  • Managementul dinamicii cunoștințelor și a reducerii pierderii de cunoștințe în sistemele bioeconomice.
  • Învățarea organizațională în contextul proceselor economice circulare facilitate de biotehnologii avansate.
  • Marketingul cunoștințelor și capitalul intelectual relațional în bioeconomie.
  • Rolul universităților în pregătirea capitalului uman și generarea de noi cunoștințe pentru realizarea unei bioeconomii sustenabile.

Ținând seama de cele menționate mai sus, autorii sunt rugați să propună spre publicare în numărul 49 al revistei articole care se încadrează în tema enunțată, materiale care să conțină cercetări în domeniu (nu o tratare teoretică)

1. Perspective ale bioeconomiei: rolul capitalului intelectual și al managementului cunoștințelor
2. Interferente Economice*
3. Amfiteatru Economic va recomanda**

Revista nr.48 / 2018 (click aici)
Termen de trimitere:30.12.2017

Economia circulară între deziderate și realități

În contrast cu economia tradițională liniară "ia, fabrică, consumă/utilizează și apoi aruncă”, o economie circulară este un model economic cuprinzător, conceput pentru a oferi resurselor cea mai mare utilitate și valoare în fiecare etapă, prin reducerea deșeurilor, reutilizare și reciclare. Ciclurile biologice și cele tehnice sunt abordate în mod distinct. Printre altele, noi modele de afaceri - bazate pe utilizare în comun, leasing, reutilizare, reparare, modernizare și reciclare – susțin tranziția la economia circulară.

În plan intelectual, semințele conceptului de economie circulară au fost sădite în anii 1970 sub presiunea crizei energetice. Cu toate acestea, numai în ultimul deceniu economia circulară a fost adoptată ca o prioritate strategică de către factorii de decizie în domeniul politicilor economice și de afaceri. Intensificarea, în prezent, a preocupărilor pentru tranziția către o economie circulară este pusă pe seama evoluțiilor tehnologice și sociale favorabile.

Comisia Europeană a înaintat în 2015 un pachet legislativ însoțit de un program de măsuri și a întreprins, de atunci, o serie de acțiuni pentru promovarea economiei circulare. Progresele înregistrate până în prezent ilustrează beneficiile la nivel macro și microeconomic ale adoptării principiilor economiei circulare, dar sunt relativ izolate și modeste în raport cu ambițiile.

În timp ce dezideratele economiei circulare se bucură de o largă acceptare, s-a observat o tendință de subestimare a problemelor practice din viața reală. În acest context, cercetarea din domeniul economiei și afacerilor este chemată să-și sporească contribuția la o mai bună înțelegere a provocărilor, la completarea cadrului conceptual, la identificarea posibilităților și la proiectarea de sisteme și modele viabile.

Recunoscând importanța și actualitatea problematicii expuse mai sus, Amfiteatru Economic adresează cercetătorilor cu preocupări în domeniu invitația de a propune spre publicare în numărul 48 al revistei lucrări care investighează din perspectivă sistemică condițiile tranziției către economia circulară.

Tematica propusă include cu prioritate, dar fără a se limita la acestea:

  • Factori economici care stimulează sau inhibă trecerea la un model circular (pe baza unor cercetări empirice);
  • Alinierea politicilor publice la diferite nivele în raport cu obiectivul accelerării tranziției la economia circulară (argumentate pe baza analizei situației curente);
  • Impactul tehnologiilor noi și emergente asupra sistemelor și proceselor economice: oportunități, limite și riscuri;
  • Modele de afaceri și lanțuri logistice proiectate pentru o economie circulară (analize de cazuri de succes sau eșec și evidențierea învățămintelor generalizabile).
1. Economia circulară între deziderate și realități
2. Interferente Economice*
3. Amfiteatru Economic va recomanda**

Revista nr.47 / 2018 (click aici)
Termen de trimitere:30.09.2017

Siguranța produselor alimentare în contextul Uniunii Europene

Garantarea siguranței alimentare în cadrul Uniunii Europene este o problemă transfrontalieră, deoarece multe dintre alimentele pe care le consumăm provin din alte țări. Uniunea Europeană este o piață unică, iar produsele, inclusiv cele alimentare, pot circula liber pe teritoriul său. Astfel, alimentele nefiind comercializate doar pe teritoriul unei singure țări, concurența crește, iar consumatorii au la dispoziție o gamă mult mai variată de produse, la prețuri mai mici. Pe de altă parte, piața unică impune și elaborarea, la nivel european, a celor mai importante norme în materie de calitate și siguranță alimentară.

UE dorește să se asigure că cetățenii săi au acces la alimente sigure și hrănitoare, obținute din plante și animale sănătoase. Ca urmare, protejarea sănătății oamenilor, a animalelor și a plantelor, în fiecare etapă a procesului de producție, este o prioritate cheie a politicilor economice și de sănătate publică. În același timp, își propune să garanteze buna funcționare a industriei alimentare – cel mai important angajator și sector de producție din Europa.

Prin politica sa UE protejează sănătatea de a lungul întregului lanț alimentar – adică în fiecare etapă a procesului de producție, de la fermă la consumator – prevenind contaminarea alimentelor și promovând igiena alimentară, informarea cu privire la alimente și sănătatea și bunăstarea animalelor și a plantelor. Politica alimentară a UE își propune:

  • să garanteze că alimentele și furajele pentru animale sunt sigure și hrănitoare;
  • să asigure un nivel ridicat de sănătate și bunăstare a animalelor și de protecție a plantelor;
  • să garanteze o informare adecvată și transparentă cu privire la originea, conținutul, etichetarea și utilizarea alimentelor.

Luând în considerare aspectele precizate mai sus, editorii își propun să găzduiască în revista Amfiteatru Economic nr. 47/2018 lucrări de cercetare originală referitoare la siguranța alimentară în context european, aducând în prim plan o serie de problematici referitoare la:

  • problematica Strategiei Uniunii Europene privind siguranţa alimentelor: legislaţia privind siguranţa alimentelor şi a furajelor; consilierea ştiinţifică necesară luării deciziilor în domeniu; politica de punere în aplicare şi de control
  • managementul siguranței alimentare;
  • sănătatea și bunăstarea animalelor și sănătatea plantelor;
  • siguranța activităţilor de procesare a alimentelor, practici de igienă și siguranța livrării, depozitării și transportului alimentelor;
  • etichetarea produselor alimentare și informarea consumatorului

Ţinând seama de aceste aspecte, menţionate mai sus, autorii sunt rugați să elaboreze materiale care să se încadreze în această temă, materiale care să conţină cercetări în domeniu (nu o tratare teoretică).

Observație:

Acest număr de revistă dorește a se aborda numai problema siguranței alimentare (prin siguranţă alimentară se realizează inocuitatea produselor alimentare realizate, procesate şi consumate,). Ca urmare, autorii SĂ NU abordeze în materialele lor aspecte ale securității alimentare (noţiunea şi conceptul de securitate alimentară se referă la politica de asigurare cantitativă şi calitativă a necesarului de alimente pentru o țară sau comunitate, siguranța alimentară fiind doar o componentă a securității alimentare).

1. Siguranța produselor alimentare în contextul Uniunii Europene
2. Interferente Economice*
3. Amfiteatru Economic va recomanda**

Revista nr.46 / 2017 (click aici)
Termen de trimitere:30.03.2017

Migraţia internaţională - implicaţii la nivel economic

Migraţia reprezintă o parte integrantă a dezvoltării umane. Dintotdeauna oamenii au dorit să descopere noi orizonturi, precum şi să identifice şi să exploreze noi oportunităţi, migrând astfel spre un loc mult mai bun din punct de vedere al perspectivelor în ceea ce privește locul de muncă, educația, drepturile politice, siguranţa personală, îngrijirea sănătăţii. Migraţia internaţională reprezintă o realitate care va continua să existe atâta timp cât vor exista discrepanţe din punct de vedere al bunăstării şi al dezvoltării între diferitele regiuni ale lumii, cât vor exista probleme economice, politice sau sociale. Acest fenomen poate reprezenta o oportunitate pentru dezvoltare, pentru că este un factor de schimburi umane și economice şi, de asemenea, pentru că permite persoanelor să îşi realizeze aspiraţiile. Dintr-o temă mai puțin importantă înainte de anul 2000, libertatea de circulație a devenit un punct central al dezbaterilor politice în ultimii ani. Acest lucru a fost alimentat de o creștere considerabilă a mobilității în interiorul UE, în special dinspre Est către Vest, cu efecte negative în sensul creșterii xenofobiei şi sentimentelor anti UE, precum și recentul vot BREXIT care a reprezentat cea mai pronunțată expresie a acestora.

Actuala migrație și criza refugiaților din Europa reprezintă o provocare majoră pentru reglementările existente pentru acordarea azilului, precum și pentru identificarea de soluții practice într-o gamă largă de domenii aflate în legătură cu mobilitatea umană, cu puternice implicaţii la nivel economic. Totodată, gestionarea migraţiei în UE include o dimensiune internă, care derivă din responsabilitatea comună a statelor membre, dar şi o dimensiune externă, gestionată în cooperare cu ţările din afara UE, ţări de tranzit şi de origine a imigranţilor.

Luând în considerare aceste evoluții, editorii își propun să găzduiască în revista Amfiteatru Economic nr. 46 lucrări de cercetare originală in următoarele domenii tematice:

  • Antreprenoriat şi migraţia internaţională - diverse forme de manifestare (antreprenoriat transnaţional, antreprenoriat asociat imigranţilor, antreprenoriat asociat emigranţilor reîntorşi etc.)
  • Migrantul - consumator în ţara gazdă
  • Migraţia internaţională şi impactul său asupra pieţei mărfurilor
  • Impactul economic al migraţiei asupra ţării de origine şi al ţării gazdă
  • Migraţia în interiorul Uniunii Europene - noi fluxuri, provocări, reguli, rute de migrație - şi impactul său din punct de vedere economic
  • Explorarea şi analiza efectelor pozitive ale migraţiei internaţionale şi a capacităţii lor de a produce dezvoltare economică
  • Migraţia internaţională şi impactul său asupra pieţii muncii
  • Migraţia internațională și munca în sectorul informal
  • Migrația de revenire - motivații, consecințe, beneficii - şi impactul său economic
1. Migraţia internaţională - implicaţii la nivel economic
2. Interferente Economice*
3. Amfiteatru Economic va recomanda**

Revista nr.45 / 2017 (click aici)

Politica în domeniul concurenței – instrument de protecție a drepturilor și intereselor consumatorilor

Raţiunea de a fi a concurenţei este satisfacerea mai bună a trebuinţelor consumatorului, fără sacrificarea intereselor producătorului. Concurenţa este benefică atât pentru consumatori, cât şi pentru producători. Primii au posibilitatea de a-şi satisface necesităţile de consum potrivit, gusturilor şi posibilităţilor lor financiare, în vreme ce producătorii sunt stimulaţi să producă mai bine şi mai eficient.

Prin natura sa, concurenţa este considerată principalul factor al progresului economic şi tehnico-ştiinţific. Principalul beneficiar al acestui progres este consumatorul, care recepţionează efectul benefic al concurenţei prin costuri mai scăzute, cantitatea, calitatea şi diversitatea bunurilor şi serviciilor, promtitudinea cu care acestea îi sunt oferite, facilităţile care i se acordă, în condiţii de raţionalitate economică, pentru a-şi maximiza satisfacţia. Datorită acestor consecinţe, concurenţa reprezintă un instrument principal de protecţie a intereselor consumatorilor.

Obiectivul principal al politicii concurenţei îl constituie protecţia, menţinerea şi stimularea concurenţei şi a unui mediu concurenţial care să solicite agenţii economici în direcţia eficientizării activităţii lor economice şi să promoveze interesele consumatorilor pentru asigurarea bunăstării acestora.

Plasarea interesele consumatorilor în centrul activităţilor desfăşurate în domeniul concurenţei, pleacă de la considerentul că bunăstarea consumatorilor trebuie să constituie componenta esenţială a politicii în acest domeniu. Atunci când politica concurenţei este efectiv şi corect aplicată, drepturile şi interesele consumatorilor sunt protejate, ei având şi cele mai mari beneficii.

Luând în considerare aspectele precizate mai sus, editorii își propun să găzduiască în revista Amfiteatru Economic nr. 45 lucrări de cercetare originală referitoare la politica concurențială raportată neapărat la consumator, la respecatrea drepturilor și intereselor sale:

  • Funcțiile definitorii ale concurenței în raport cu protecția intereselor și drepturilor consumatorilor
  • Politica comunitară în domeniul concurenței și consumatorul
  • Politica concurenței în România și consumatorul
  • Noi provocări în domeniul concurenței și instrumente menite să garanteze drepturile consumatorilor
1. Politica în domeniul concurenței – instrument de protecție a drepturilor și intereselor consumatorilor
2. Interferente Economice*
3. Amfiteatru Economic va recomanda**

Revista nr.44 / 2017 (click aici)

Managementul calitătii si execelenta în afaceri

O organizatie excelentă presupune mult mai mult decât implementarea si certificarea unuia sau a mai multor modele de sisteme de management. Inseamnă dezvoltarea unor tehnici si instrumente ale excelentei în afaceri, care conduc organizatia către performanţe deosebite referitoare la calitate, costuri si termene, astfel încât să fie satisfacute asteptările tuturor părtilor interesate.. O asemenea abordare se impune mai ales în contextul unei economii marcate de globalizare, deosebit de complexe si dinamice, care determină schimbări spectaculoase în ceea ce priveste mediul de afaceri, prin integrarea principiilor managementului calitătii în vederea dezvoltării excelentei sustenabile.

Nu intamplator noua editie a modelului european EFQM de excelentă integrează pentru prima dată principiul „conducere cu abilitate”, cu principiile: „dezvoltarea capabilităţii organizaţionale”, „valorificarea creativitatii si inovarii”, „adaugarea de valoare pentru client”, „rezultate remarcabile” pentru organizatie si „crearea unui viitor sustenabil”. De asemenea, noul model de sistem de management al calitatii definit de editia din anul 2015 a standardelor ISO 9000 promovează abordarea pe bază de proces, care incorporează ciclul “Planifică – Efectuează – Verifică – Acţionează" (PEVA) si gândirea pe bază de risc, punand accentul pe schimbare organizatională si inovare, în vederea asigurarii unei performante sustenabile în afaceri. De remarcat este si preocuparea de dezvoltare a unei structuri comune pentru toate standardele internationale privind sistemele de management, urmărindu-se armonizarea acestor standarde în scopul facilitării implementării sistemelor integrate de management calitate - mediu - securitate - responsabilitate socială.

În aceste conditii se recunoaste tot mai mult importanta dezvoltării abilitătii organizationale si a capacităţii de ţinere sub control a tuturor proceselor, în relatie cu toate părtile interesate, luând în considerare principiile managementului calitătii si ale excelentei în afaceri, în conexiune cu dezvoltarea capacitătii lor de inovare, astfel încât să fie minimizate riscurile în continuă crestere în dezvoltarea si asigurarea sustenabilităţii afacerilor.

Luând în considerare aceste evolutii, editorii revistei Amfiteatru Economic îsi propun să găzduiască în nr. 44 cercetări originale in urmatoarele domenii tematice:

  • Abordări noi privind modelele de excelentă în afaceri, în conexiune cu exigentele asigurării unui viitor sustenabil
  • Rolul culturii organizationale si a leadership-ului pentru atingerea excelentei în afaceri
  • Stategii inovative de dezvoltare a competentelor organizatiilor pentru atingerea excelentei în afacerile globale
  • Tehnici, instrumente si practici specifice TQM pentru adaugare de valoare si îmbunatătirea performantei organizationale în afaceri, în contextual globalizării economiei
  • Modele noi de sisteme de management al calitătii orientate spre procesele afacerii, cu integrarea ciclului PEVA si a gândirii bazate pe risc, în contextul cresterii interdependentei globale
  • Preocupări privind dezvoltarea unui sistem de management al calitătii lantului logistic global în contextul afacerilor internationale
  • Abordari noi privind sistemele integrate de management calitate- mediu – securitate – responsabilitate socială si efectele acestora asupra performantei în afaceri
1. Managementul calității și execelența în afaceri
2. Interferente Economice*
3. Amfiteatru Economic va recomanda**

Revista nr.Special 10 / 2016 

1. Abordari contemporane si provocari ale turismului durabil

Revista nr.43 / 2016 (click aici)

Constrângerile dezvoltării economice în UE pentru tările ex-socialiste din Europa Centrală si de Est

În ultimii 25 de ani, cea mai mare parte a statelor Central si Est Europene s-au desprins din sistemul economiei centralizate si au demonstrat astfel fiabilitatea economiei de piată.

Efectul univoc al pietei libere, cu plusurile si minusurile ei, obligă pe cercetători să întreprindă analize economice tot mai complexe si mai aprofundate privind profilul noii economii. O dată cu aderarea unui număr de tări din această regiune la Uniunea Europeană, au apărut unele constrângeri si limitări determinate de adoptarea aquis-ului european, a căror cunoastere si solutionare presupune utilizarea unor politici si instrumente de lucru specifice. Avem în vedere problemele legate de solutionarea unor discrepante si decalaje economice, sociale si tehnologice, atenuarea impactului negativ al unor tendinte demografice nefavorabile, elucidarea rolului statului pe fondul erodării functiilor lui ca urmare a procesului integrării si globalizării, cresterea presiunii interdependentelor interstatale si altele.

Cu toate acestea, literaturii de specialitate îi lipseste o analiză cuprinzătoare a specificului economiei tărilor din Europa Centrală si de Est, care să surprindă transformările radicale ce au avut loc după prăbusirea comunismului. Asemenea studii sunt necesare nu numai privind informarea si dialogul stiintific, dar si pentru elaborarea si valorificarea în prognoze si proiectii a unor modele practice de dezvoltare în viitor. În al doilea rând, cercetarea în acest domeniu trebuie să evidentieze particularitătile economiilor acestor state, diversitatea structurală a lor, precum si unicitatea principiilor care guvernează sistemul integrat al Uniunii Europene, care încearcă să evite impunerea unor formule standard de dezvoltare, din start lipsite de viabilitate. De asemenea, trebuie gândite noi abordări cantitative si calitative ale evolutiei structurilor economice, pe diferite orizonturi de timp, care să includă fenomene si procese reprezentative acestei zone geografice a Europei. În acest context devin utile cunoasterea punctelor tari si slabe ale deschiderii economiilor acestor state spre exterior, cât si a oportunitătilor oferite de Uniunea Europeană, precum si riscurile dezvoltării ciclice, însotite de remediile posibile în situatiile de criză. Amploarea schimbărilor intervenite în această parte a Europei conduce la necesitatea ca efectele acestora să fie tratate în termeni de costuri si beneficii asociate integrării europene. Un rol esential revine stimulării procesului de reducere a decalajelor dintre statele membre, fără a fi neglijată problema concurentei. Cresterea puterii corporatiilor multinationale în aceste tări provoacă frecvente restructurări, cărora trebuie să li se găsească solutii adecvate specificului national, subordonat, însă, principiului dezvoltării durabile.

În consecintă, editorii revistei Amfiteatru Economic recomandă cercetătorilor în domeniu să transmită studii privind consecintele constrângerilor reflectate în caracteristicile structurale ale economiilor statelor din Europa Centrală si de Est supuse procesului de integrare în Uniunea Europeană:

  • costurile specifice ale exigentelor si reglementărilor tehnice asupra produselor alimentare si nealimentare adoptate de Uniunea Europeană;
  • decalajele si disparitătile în dinamica PIB/locuitor fată de media Uniunii Europene;
  • evolutii istorice si caracteristici esentiale ale Uniunii Europene, de la uniunile restrânse pe domenii la parteneriatele de ansamblu si la legislatia comună sau chiar la integrarea de tip regional si, la final, chiar a unor economii nationale
  • discrepantele tehnologice, de performantă si competitivitate, ptrecum si deficitul de competitivitate si analize de tip cost – beneficiu;
  • evolutia productivitătii muncii, a costurilor salariale si paritătii puterii de cumpărare (calitatea vietii);
  • constrângerile bugetare si derapajele în executia bugetelor echilibrate;
  • absorbtia fondurilor europene si optiunile pentru investitii;
  • relatia de cauzalitate dintre creditarea internatională, îndatorare si dinamica economică;
  • evaluarea cantitativă si calitativă a procesului coeziunii economice cu accent pe corelatia acestuia cu fenomenul coeziunii sociale.

Tematica este legată de constrângeri si conditionări, praguri sau limite, estimări sau prognoze reflectate în rezultatele unor cercetări si modelări econometrice ale caracteristicilor dezvoltării economiilor statelor din Europa Centrală si de Est, supuse procesului de integrare în Uniunea Europeană. În paralel cu aceasta se vor desprinde si unele delimitări metodologice si de natură cantitativă ale modelărilor rezultate din investigatia specifică a acestor economii pe parcursul ultimelor două decenii, cu impact stimulativ sau restrictiv reflectat în costuri.

Tinând seama de aceste aspecte, mentionate mai sus, autorii sunt rugati să elaboreze materiale care să se încadreze în această temă, materiale care să contină cercetări în domeniu (nu o tratare teoretică).

1. Constrângerile dezvoltării economice în UE pentru țările ex-socialiste din Europa Centrală și de Est
2. Interferente Economice*
3. Amfiteatru Economic va recomanda**

Revista nr.42 / 2016 (click aici)

Integrarea europeană: provocări din perspectivă macro si microeconomică

Experienta europeană amplifică permanent semnificatiile integrării si convergentei economice, care devin subiecte semnificative ce sunt tratate/abordate pornind de la realitatea concretă a economiilor europene, care doresc prin integrare si prin convergentă monetară la zona Euro să-si continue dezvoltarea economică atât de necesară. În ultimele două decenii integrarea macro si microeconomică si convergenta extinsă sau completă au devenit subiecte ale unor dezbateri fundamentale pentru toate economiile Europei, ceea ce a impus tratarea simultană a celor patru dimensiuni ale proceselor de integrare si, mai ales, de convergentă: a) nominală sau strict monetară, care vizează o stabilitate economică si trecerea la moneda unică europeană; b) reală sau care urmăreste diminuarea decalajelor (resimtite mai ales prin venituri si productivitate); c) institutională sau de asigurare a compatibilitătii institutiilor; d) structurală.

Această abordare poate genera multiple subiecte tematice, care axate pe cercetări originale devin eligibile în cadrul numărului 42 al revistei Amfiteatru economic, Editorii revistei vă propun, în acest sens, o serie de tematici legate de:

  • identificarea cauzelor, factorilor, avantajelor si rezultatelor integrării în cadrul Uniunii Europene privită ca proces de durată si cu impact esential în dezvoltarea continentului european;
  • analiza stadiului actual, a provocărilor si perspectivelor integrării europene ca proces complex politic, juridic, economic, social si cultural al unor state care se află localizate partial sau total în Europa;
  • evolutii istorice si caracteristici esentiale ale Uniunii Europene, de la uniunile restrânse pe domenii la parteneriatele de ansamblu si la legislatia comună sau chiar la integrarea de tip regional si, la final, chiar a unor economii nationale
  • analiza multicriterială concretă a integrării si convergentei, precum si a indicatorilor si factorilor specifici ai acestora;
  • aplicarea teoriei convergentei pornind de la cele trei premise sau ipoteze majore: a) ipoteza convergentei absolute (neconditionate); b) ipoteza convergentei conditionate; c) ipoteza convergentei de club (grup);
  • remodelarea si reconstructia parametrilor integrării si convergentei, de la criterii de integrare si convergentă la optiuni strategice, la consecinte derivate, de la sărăcie la bunăstare ca realităti posibile si nu doar ca promisiuni sau asteptări;
  • identificarea si cuantificarea altor tendinte ale integrării si ale convergentei economice contemporane si a similitudinilor conceptuale tot mai clare între proprietătile zonelor monetare optime si criteriile de convergentă reală,
  • modelarea proceselor de integrare şi a celor de accelerare a convergenţei la nivel naţional şi regional transformate din procese dominant structural în dinamici asteptate şi anticipate pornind de la convergenţa de tip ß (condiţionată de starea iniţială) si continuand cu celelalte forme posibile ale convergentei".
  • evaluarea nevoii reale si oportune de revizuire a criteriilor de integrare si de convergentă, prevăzute în Tratatul de la Maastricht, armonizând în final procesul si tendintele moderne ale convergentei durabile prin valorificarea de programe pe termen lung si foarte lung;
  • delimitarea alternativelor reale ale demersului concret al integrării si convergentei, pornind de la integrarea microeconomică la integrarea macroeconomică, de la tendinte de agregare si de confruntare, la similitudini si mai ales diferentieri semnificative în procesele specifice civilizatiei europene;

Tuturor acestor abordări li se mai pot adauga si cercetările inovative dedicate viitorului integrării si relevării interdependentelor dintre integrare, convergentă monetară si globalizare, ca final al generalizărilor.

1. Integrarea europeană: provocări din perspectivă macro și microeconomică
2. Interferente Economice*
3. Amfiteatru Economic va recomanda**

Revista nr.41 / 2016 (click aici)

Impactul serviciilor bazate pe cunoastere asupra performantei economice sectoriale si regionale

Rolul serviciilor bazate pe cunoastere în economia contemporană se numără printre temele cel mai frecvent abordate în ultimii ani de către cercetători. Interesul major vizează în special serviciile destinate întreprinderilor, cunoscute pe plan international drept knowledge intensive business services sau, abreviat, KIBS. Ca sector al economiei, KIBS se constituie din întreprinderi specializate în furnizarea către alte întreprinderi de servicii ce presupun o utilizare intensivă a cunostintelor avansate, caracterizate, deci, prin aceea că aportul intelectual detine o pondere decisivă în cadrul valorii adăugate. În mod uzual sunt considerate ca făcând parte din acest sector întreprinderile care au ca obiect de activitate prestarea de servicii în domeniile: cercetare-dezvoltare, proiectare si asistentă în implementarea tehnologiilor noi inclusiv informatice si de comunicatii, instruire, consultanta în management, marketing si publicitate, asigurarea si certificarea calitătii, contabilitate si audit, consultantă si asistentă juridică, arhitectură si inginerie în constructii. Potrivit clasificării statistice CAEN rev2, o mare parte din KIBS se regăsesc în diviziunile 62, 63, 69, 71-74.

Literatura de specialitate disponibilă azi oferă argumente convingătoare cu privire la potentialul KIBS de a antrena - pentru clientii lor - o accelerare a inovării si o crestere a competitivitătii. Multi autori constată, totusi, că rezultatele nu sunt peste tot aceleasi. KIBS se realizează în strânsă legătură cu necesitătile, capacitatea si contextul economic specifice clientului. Modul în care KIBS interactionează cu conditiile specifice anumitor sectoare de activitate, precum si rolul pe care îl joacă acestea în cadrul tesutului economic si social la nivel regional nu sunt încă studiate în mod cuprinzător. Este necesar ca investigarea acestor aspecte să continue, cu scopul de a oferi decidentilor politici si mediului de afaceri posibilitatea de a valorifica mai bine potentialul catalizator al KIBS.

Tocmai de aceea editorii revistei Amfiteatru Economic invită cercetătorii cu preocupări în domeniu să împărtăsească rezultatele cercetărilor lor privind influenta KIBS asupra unor sectoare ale economiei sau asupra dezvoltării economice la nivel regional, în cadrul temei anuntate pentru numărul 41 al revistei (termen 30 septembrie 2015).

Cu titlu de exemplu, sunt binevenite contributii cu privire la:

  • ponderea KIBS în input-uri si impactul acestora asupra rezultatelor unui anumit sector (agricultură, energie, diferite industrii prelucrătoare, constructii, transport, comert sau alte servicii);
  • factorii care determină, la nivelul unor sectoare specifice, alegerea între dezvoltarea de competente interne si recurgerea la contractare externă de activităti ce implică cunostinte avansate;
  • KIBS în cadrul retelelor sau grupurilor de întreprinderi;
  • Concentrarea spatială a KIBS si factorii care o determină, inclusiv explorarea unor raporturi de tip centru-periferie;
  • Rolul KIBS în revigorarea si modernizarea economiei la nivel regional;
  • Cauze ale discrepantelor dintre regiuni în ce priveste prezenta si rolul KIBS;

Sunt preferate contributiile bazate pe cercetări empirice si studii de caz, fără a exclude, totusi, lucrările teoretice.

Vă rugăm să acordati atentie definitiei KIBS si faptului că tema revistei presupune investigarea acestor activităti în relatie explicită fie cu anumite sectoare ale economiei, fie cu anumite regiuni.

1. Impactul serviciilor bazate pe cunoaștere asupra performanței economice sectoriale și regionale
2. Interferente Economice*
3. Amfiteatru Economic va recomanda**

Revista nr.Special 9 / 2015 

1. Noi tendinţe în sfera afacerilor sustenabile şi a consumului

Revista nr.40 / 2015 (click aici)

Marketingul afacerilor sustenabile

Dezvoltarea afacerilor în acord cu principiile sustenabilitătii a devenit un punct fierbinte al secolului nostru. Evidentierea unei orientări planificate, integrate si adecvat coordonate către protectia mediului ambiental, implicarea în initiativele comunitătilor locale si ale societătii în ansamblul ei sau sustinerea activitătii economice proprii si eficientizarea ei pe termen lung, reprezintă elementele cheie prin care o afacere îsi poate asigura o dezvoltare armonioasă în timp, o evolutie sinergică si chiar si un avantaj competitiv. Dificultatea majoră a acestui demers reiese din greutatea întelegerii si mai ales a transpunerii corespunzătoare a directiilor specifice dezvoltării sustenabile în marketingul unei afaceri, în cercetarea ei si în găsirea consumatorilor dispusi să plătească pretul sustenabilitătii prestatiilor.

Dezvoltarea unei conceptii de marketing sustenabil solicită din partea tuturor actorilor implicati si interesati într-o afacere o schimbare de mentalitate. Ea se referă la întelegerea unei afaceri într-o viziune holistică, ce implică toti detinătorii de interese (stakeholderi) într-o cooperare partenerială. Abordarea de marketing în acest context priveste – în principal –dimensiunea mezo- sau macroeconomică. Pe cale de consecintă resursele umane, materiale si financiare ale unui astfel de demers exced nivelului microeconomic al unei companii. Acest lucru cere antrenarea în afacere a unor parteneri cu o motivatie, nu întotdeauna exclusiv economică, cum ar fi: comunităti teritoriale, societatea civilă, organisme guvernamentale si neguvernamentale, inclusiv organizatii si institutii internationale. Aceste particularităti atrag si responsabilităti sporite pe linia monitorizării atente pe întreg parcursul derulării afacerii si a controllingului de marketing.

Revista Amfiteatru Economic îsi propune să găzduiască în nr. 40 cercetări originale care contribuie la transpunerea conceptului dezvoltării sustenabile din perspectiva marketingului afcerilor, precum si a fatetelor acestuia pe sectoare economice diferite, respectiv în cadrul unor afaceri din comert, turism, industria prelucrătoare sau prestatoare etc. Sunt binevenite cercetări care vizează:

  • abordarea marketingului afacerilor si a strategiilor specifice unei organizatii din perspectiva dezvoltării durabile;
  • accentuarea dezvoltării sustenabile prin marketingul verde;
  • introducerea unor noi indicatori pentru implementarea auditului de marketing sustenabil al unei companii (afaceri);
  • valorificarea comunicării integrate de marketing în vederea creării de valoare pe termen lung pentru organizatia sustenabilă;
  • modalitătile si instrumentele dezvoltare a afacerii prin aplicarea cercetării de marketing prin prisma dezvoltării durabile, menite să genereze un avantaj competitiv pe termen lung si implicit prosperitatea acesteia;
  • investigarea procesului marketingului societal la nivel mezo-, macro- si mondo-economic;
  • evidentierea sustenabilitătii afacerilor prin utilizarea marketingului relational
  • Autorii sunt atentionati că vor fi considerate ca eligibile numai articolele care tratează marketingul afacerilor din perspectiva dezvoltării durabile. Asadar, cuvintele-cheie cele mai importante care trebuie să se regăsescă în continutul articolului trebuie să fie marketingul afacerilor si sustenabilitatea (sau dezvoltarea durabilă)

    1. Marketingul afacerilor sustenabile
    2. Interferente Economice*
    3. Amfiteatru Economic va recomanda**

    Revista nr.39 / 2015 (click aici)

    Tehnologia comercială în secolul 21. Inovare si competitivitate în comertul cu amănuntul

    Comertul cu amănuntul cunoaste permanente schimbări si adaptări la conditiile pietei, rămânând, în continuare, un sector cu o competitivitate ridicată. Cumpărătorul modern este mai grăbit, mai mobil, mai informat mai preocupat de aspecte legate de sănătate, mediu, confort si estetică, mai exigent în privinta calitătii si a gradului de personalizare. Migrarea populatiei, extinderea urbanizării, cresterea vârstei medii, scăderea absolută a populatiei, reducerea mărimii medii a gospodăriilor sunt factori demografici fată de care comertul cu amănuntul trebuie să ofere un răspuns adaptat. Costurile de exploatare ale întreprinderilor cu amănuntul tind să crească, în timp ce cumpărătorii devin mai economi sub impactul crizei financiare globale, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra marjelor de profit.

    În aceste conditii, intensificarea inovării devine si pentru comertul cu amănuntul principala pârghie de sporire a competitivitătii. Apar noi formate de magazine, noi tipuri de tehnologii comerciale, noi metode de vânzare, noi strategii de piată.

    Revista Amfiteatru Economic îsi propune să găzduiască în nr. 39 cercetări originale care contribuie la prefigurarea viitorului comertului cu amănuntul, identificarea principalelor directii de schimbare, analiza impactului noilor tehnologii si a posibilitătilor oferite de unele solutii emergente. Sunt binevenite cercetări care vizează:

  • problematica inovării modelelor de afaceri în comertul cu amănuntul si schimbările în structura industriei retail-ului;
  • evolutii ale raporturilor comertului cu amănuntul în cadrul lantului de furnizare;
  • tendinte moderne în amplasare, dimensionare si realizare a constructiilor destinate comertului cu amănuntul;
  • solutii inovatoare de amenajare interioară si merchandising;
  • exploatarea noilor tehnologii informatice si de comunicatii;
  • analiza mutatiilor previzibile în structura ocupatiilor din comertul cu amănuntul si solutiilor pentru achizitia cunostintelor si dezvoltarea competentelor necesare;
  • tendintele politicilor privind mărcile de comert
  • Facem precizarea că tema nu se referă la comertul electronic, dar nu exclude problematica realizării comertului cu amănuntul prin canale multiple.

    1. Tehnologia comercială în secolul 21. Inovare și competitivitate în comerțul cu amănuntul.
    2. Interferente Economice*
    3. Amfiteatru Economic va recomanda**

    Revista nr.38 / 2015 (click aici)

    Promovarea antreprenoriatului într-un mediu de afaceri aflat în schimbare

    Antreprenoriatul este piatra de boltă a unei economii moderne competitive. Datorită importanţei economice şi sociale ce îi este atribuită, toate ţările au adoptat politici menite să încurajeze şi să sprijine fenomenul antreprenorial. Totuşi, deşi setul de politici publice este relativ uniform, rezultatele înregistrate diferă semnificativ de la o ţară sau regiune la alta. Aceste diferenţe nu sunt numai de ordin cantitativ (cum ar fi numărul de întreprinderi nou înfiinţate), dar şi de ordin calitativ (ponderea firmelor inovative, nivelul cunoştinţelor şi tehnologiei, gradul de internaţionalizare etc). Într-adevăr, manifestarea spiritului întreprinzător cunoaşte forme diferite, de la simplă alternativă la ocupare (cazul întreprinderii individuale), până la crearea de întreprinderi inovative, competitive, care cresc rapid. Este recunoscută, de asemenea, existenţa antreprenoriatului corporatist, a antreprenoriatului social şi chiar a antreprenoriatului în sectorul public. Diferitele forme ale comportamentului întreprinzător au un impact diferit asupra progresului general. Oamenii de ştiinţă au evidenţiat rolul important al contextului în explicarea variabilităţii performanţelor antreprenoriatului, insistând asupra necesităţii unei mai bune înţelegeri a influenţei pe care mediul de afaceri o exercită asupra intensităţii şi calităţii fenomenului antreprenorial.

    Dacă se recunoaşte influenţa contextului asupra performanţei fenomenului antreprenorial, mai departe trebuieavute în vedere mutaţiile semnificative pe care le suferă mediul de afaceri sub presiunea schimbărilor demografice şi sociale, a difuziei culturale şi a progreselor ştiinţifice şi tehnologice. Ce impact ar putea avea noul context asupra antreprenoriatului? Cum ar trebui reconfigurate strategiile şi politicile pentru a ţine cont de transformările ce au loc la nivelul mediului de afaceri?

    Corespunzător temei anunţate pentru numărul 37, Comitetul Editorial al revistei Amfiteatru Economic vă invită să propuneţi lucrări de cercetare originală vizând:

  • investigarea relaţiei dintre fenomenul antreprenorial şi mediul de afaceri, la nivel macroeconomic sau microeconomic;
  • analiza rezultatelor şi eficacităţii politicilor în favoarea antreprenoriatului, în relaţie cu principalele caracteristici ale mediului de afaceri;
  • explorarea tendinţelor curente şi viitoare susceptibile a avea un impact semnificativ asupra mediului de afaceri şi a antrena noi provocări pentru întreprinzători;
  • identificarea şi evaluarea opţiunilor de politici vizând promovarea antreprenoriatului într-un mediu de afaceri aflat în schimbare.
  • Vă rugăm să notaţi că numai acele lucrări care vizează în mod explicit una sau mai multe dintre temele menţionate mai sus vor fi incluse în procesul de selecţie în vederea publicării.

    1. Promovarea antreprenoriatului intr-un mediu de afaceri aflat in schimbare
    2. Interferente Economice*
    3. Amfiteatru Economic va recomanda**

    Revista nr.Special 8 / 2014 

    1. Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil

    Revista nr.37 / 2014 

    1. Priorități contemporane ale educației în domeniul afacerilor.
    2. Interferente Economice*
    3. Amfiteatru Economic va recomanda**

    Revista nr.36 / 2014 (click aici)

    Protecţia drepturilor consumatorilor într-o eră a schimbărilor tehnologice

     şi a globalizării

    În cadrul economiei de piaţă consumatorul ocupă o poziţie dominantă, el constituind elementul de referinţă al tuturor acţiunilor întreprinse atât de producător, cât şi de comerciant, iar garantarea acestei poziţii se asigură prin respectarea drepturilor fundamentale ale acestuia: dreptul la protecţia sănătăţii şi securităţii, dreptul la informare şi educare, dreptul la protecţia intereselor economice, dreptul la libera alegere, dreptul la compensare, dreptul la satisfacerea necesităţilor fundamentale, dreptul la asociere şi reprezentare.

    Ca urmare a revoluţiei tehnologice adusă de Internet şi digitalizare precum şi de globalizarea comerţului, consumatorii se confruntă cu un mediu din ce în ce mai complex, care duce la apariţia unor provocări semnificative privind protecţia consumatorilor. Producţia, distribuţia şi comercializarea de bunuri şi servicii vor avea, cu adevărat, o dimensiune mondială. Comercianţii vor vinde din ce în ce mai mult consumatorilor produse provenite de oriunde din lume graţie comerţului electronic, dar această globalizare îngreunează identificarea produselor nesigure care intră pe piaţă. Produsele şi serviciile vor fi din ce în ce mai sofisticate şi mai personalizate, în schimb drepturile tradiţionale ale consumatorilor vor fi din ce în ce mai puţin adaptate la era digitală. În acest fel cresc dificultăţile privind protecţia drepturilor consumatorilor şi ca urmare nevoia de a asigura o supraveghere mai eficientă a pieţei, astfel încât politica de protecţie a consumatorilor să se adapteze mai bine la aceste realităţi.

    Problema generală cu care se confruntă statul şi consumatorul rezidă în aplicarea şi garantarea drepturilor şi obligaţiilor fundamentale prevăzute de legislaţie. Ceea ce practic presupune efort în crearea unui cadru economic, informaţional, instituţional şi juridic corespunzător, în baza căruia ar putea fi valorificate pe deplin drepturile consumatorilor, consemnate şi garantate de legislaţie.

    Ţinând seama de aceste aspecte, menţionate mai sus, editorii revistei Amfiteatru Economic nr. 36 solicită autorilor să elaboreze materiale care să se încadreze în această temă, materiale care să conţină cercetării în domenii precum:

  • Îmbunătăţirea siguranţei consumatorilor prin scăderea riscului de apariţie a produselor periculoase pe piaţă;
  • Capacitarea decizională a consumatorilor printr-o mai bună educare şi informare ajutându-i să îşi cunoască mai bine drepturile şi obligaţiile care le revin în baza legislaţiei
  • O mai bună aplicare a legislaţiei şi garantarea căilor de atac pentru a impune respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei consumatorilor contribuind astfel la scăderea nivelului tranzacţiilor prejudiciabile pentru consumatori;
  • Eficentizarea procesului de revendicare a drepturilor şi de recuperare prejudiciilor;
  • Adaptarea la schimbările sociale şi economice prin actualizarea legislaţiei în domeniul protecţiei consumatorilor, pentru a satisface necesităţile pieţei, în continuă schimbare, vizând măsuri menite să garanteze că toţi consumatorii pot accesa uşor produse şi servicii on-line, în condiţii legale şi la preţuri abordabile.
  • 1. Protecţia drepturilor consumatorilor într-o eră a schimbărilor tehnologice şi a globalizării
    2. Interferente Economice*
    3. Amfiteatru Economic va recomanda**

    Revista nr.35 / 2014 (click aici)

    Responsabilitatea organizaţiilor faţă de consumatori

    În condiţiile creşterii spectaculoase a ofertei de bunuri şi confruntaţi cu o exacerbare a concurenţei, producătorii au fost obligaţi să obiectiveze faptul că rămânerea lor în competiţie depinde de numărul de consumatori atraşi, recunoscându-se astfel, în mod explicit, suveranitatea consumatorului pe piaţa de produse. Ca urmare, în prezent organizaţiile sunt preocupate de satisfacerea cât mai deplină a cerinţelor exprimate şi specificate, cu scopul ca produsele lor să se apropie cât mai mult, dacă se poate chiar să satisfacă integral aşteptările consumatorului.

    Organizaţiile care furnizează produse şi servicii consumatorilor au responsabilităţi faţă de aceştia. Principalele domenii de responsabilitate ale organizaţiilor faţă de consumatorii se referă la următoarele:

    • Protecţia vieţii, sănătăţii şi securităţii consumatorilor - Reputaţia unei organizaţii ar putea fi afectată de impactul pe care îl au produsele şi serviciile sale asupra sănătăţii şi securităţii consumatorilor.
    • Consumul durabil - Organizaţiile trebuie să elimine modurile nedurabile de producţie şi consum. Rolul unei organizaţii în consumul durabil provine din produsele şi serviciile oferite de aceasta, din ciclul de viaţă şi lanţul valoric precum şi din natura informaţiilor pe care le oferă consumatorilor.
    • Informarea completă şi corectă - Furnizarea de informaţii cu caracter incomplet, care induc în eroare sau care pot decepţiona, pot duce la achiziţionarea de produse şi servicii care nu îndeplinesc nevoile consumatorilor, antrenând risipa de bani, resurse şi timp şi care pot fi chiar periculoase pentru consumator
    • Service după vânzare, asistenţă şi soluţionarea reclamaţiilor şi litigiilor - Service-ul după vânzare, asistenţă şi soluţionarea reclamaţiilor şi litigiilor sunt mecanisme pe care o organizaţie le utilizează pentru a răspunde nevoilor consumatorilor, după cumpărarea produselor sau prestarea serviciilor. Produsele şi serviciile care nu oferă performanţe satisfăcătoare, fie din cauza unor defecte sau alterării sau ca urmare a unei utilizări greşite, ar putea duce la încălcarea drepturilor consumatorilor, precum şi la o risipă de bani şi de timp.
    • Educaţia şi conştientizarea consumatorilor - Educaţia şi conştientizarea consumatorilor permit acestora să fie bine informaţi şi conştienţi de drepturile  şi responsabilităţile lor. O organizaţie trebuie să privească nivelul crescut de educaţie a consumatorilor nu ca pe o ameninţare ci ca pe o sursă de avantaj comercial. Ca urmare ea trebuie să acţioneze, prin diverse mijloace şi modalităţi, în sensul creşterii nivelului de informare şi educare a consumatorilor

                   Ţinând seama de aceste aspecte, menţionate mai sus, editorii revistei Amfiteatru Economic nr. 35 solicită autorilor să elaboreze materiale care să se încadreze în această temă, materiale care să conţină cercetării în domeniu, nu o tratare teoretică.

    1. Responsabilitatea organizaţiilor faţă de consumatori
    2. Interferente Economice*
    3. Amfiteatru Economic va recomanda**

    Revista nr.Special 7 / 2013 

    1. Afacerile si dezvoltarea durabila

    Revista nr.34 / 2013 (click aici)

    Protecţia drepturilor consumatorilor în domeniul serviciilor economice de interes economic general

    De-a lungul anilor, cererea de servicii de interes general şi modul în care acestea sunt prestate au evoluat în mod semnificativ. Serviciile pe care statul le furniza în mod tradiţional într-o formă directă au fost externalizate tot mai mult de către autorităţile naţionale, regionale şi locale, iar în prezent sunt prestate adesea de sectorul privat (cu sau fără scop lucrativ). Această schimbare a abordării este generată de procesele de dereglementare, de modificările survenite în cadrul politicilor guvernamentale şi de evoluţia necesităţilor şi a aşteptărilor utilizatorilor.
                Potrivit definiţiei sale europene, un serviciu de interes general este un serviciu pe care „autorităţile publice îl clasifică ca fiind de interes general şi este subiectul unor obligaţii specifice de servicii publice”. Aceste servicii au fost identificate ca având un rol central în modelul european de societate pe care s-a construit Uniunea Europeană, deoarece acestea satisfac nevoi de bază ale oamenilor.
                În termenii şi modalităţile în care sunt guvernate de regulile Uniunii Europene, se disting două categorii de servicii de interes general şi anume servicii de interes economic general şi serviciile non-economice.
                Facem precizarea foarte importantă, încă de pe acum, că tema revistei nr. 34 este axată numai pe serviciile de inters economic general (SIEG)
                Serviciile de interes economic general sunt activităţi economice care generează rezultate spre folosul public general pe care piaţa nu le-ar furniza (sau le-ar furniza în alte condiţii în ceea ce priveşte calitatea, siguranţa, accesibilitatea, tratamentul egal sau accesul universal) fără intervenţie publică. Obligaţia de serviciu public este impusă furnizorului prin atribuirea unei sarcini şi pe baza unui criteriu de interes general menit să asigure că serviciul este furnizat în condiţii care îi permit să îşi îndeplinească misiunea. SIEG sunt esenţiale pentru consumatori, deoarece lipsa furnizării lor determină nu numai disconfort şi inconvenienţă ci şi o ameninţare pentru sănătate, viaţă şi integrare socială. Ca urmare, sunt o serie de reguli comunitare specifice cum ar fi achiziţia publică, protecţia mediului şi a consumatorului care se aplică la anumite aspecte ale acestor servicii.

                Strategia europeană în domeniul serviciilor de interes economic general are două obiective prioritare pe termen mediu şi anume: să asigure un nivel ridicat de protecţie a consumatorilor, în special prin îmbunătăţirea informaţiilor, a consultării şi a reprezentării intereselor consumatorilor şi să asigure aplicarea eficientă a normelor de protecţie a consumatorilor, în special prin cooperare în domeniul controlului aplicării legislaţiei, prin informare, educaţie şi despăgubiri.
                Atunci când serviciile de interes economic general erau oferite de către monopoluri deţinute sau controlate de stat, consumatorii aveau puţine lucruri pentru care să îşi facă griji. Exista un singur furnizor, o singură calitate şi un singur preţ. Altcineva lua decizii pentru ei. Chiar dacă trebuiau să plătească pentru servicii de calitate foarte scăzută, ei puteau să facă foarte puţin sau nimic pentru a îmbunătăţi situaţia. Acum, când un sector al acestor servicii a fost liberalizat, consumatorii trebuie să se comporte în mod diferit. Ei trebuie să investigheze piaţa, să se informeze despre diferiţi furnizori, preţuri, accesibilitate, restricţii geografice şi economice, calitate, termenii contractelor, servicii post-vânzare, devenind astfel capabili să compare serviciile similare şi să adopte propriile decizii şi alegeri, care să fie mai profitabile pentru ei. Aceasta este o nouă dificultate. Schimbarea atitudinii necesită timp, educaţie, instruire. În acelaşi timp furnizorii de servicii de acest tip trebuie să promoveze în activitatea lor principii comune precum: universalitatea şi egalitatea accesului, continuitatea, securitatea şi adaptabilitatea, calitatea, eficienţa şi accesibilitatea tarifelor, transparenţa, stabilitatea, durata şi împărţirea egală a riscului, protecţia grupurilor sociale mai puţin favorizate, protecţia utilizatorilor, a consumatorilor şi a mediului şi implicarea cetăţenilor, luând în considerare circumstanţele specifice fiecărui sector.
                Cele mai importante servicii economice de interes economic general se referă la serviciile furnizate de industrii de reţea: energia, telecomunicaţiile, serviciile poştale, transportul, serviciile de evacuare a apei şi a deşeurilor.
                Consumatorul, persoană fizică, ca destinatar final are o serie de drepturi privind prestarea serviciilor din acest domeniu, iar acestea trebuie respectate cu prioritate în furnizarea serviciului.  Pe cale de consecinţă am formulat o asemenea temă ca să căpătăm răspunsuri în această direcţie, deoarece, după cum se cunoaşte, sunt multe probleme, multe nemulţumiri cu prestarea acestor servicii către consumator.

                Ţinând seama de aceste aspecte, menţionate mai sus, editorii revistei Amfiteatru Economic nr. 34 solicită autorilor să elaboreze materiale care să se încadreze în această temă, materiale care să conţină cercetării în domeniu (nu o tratare teoretică), răspunzând la întrebarea: Cum sunt respectate drepturile consumatorilor în domeniul serviciilor economice de interes general furnizate de industrii de reţea?

    1. Protecţia drepturilor consumatorilor în domeniul serviciilor economice de interes general
    2. Interferente Economice*
    3. Amfiteatru Economic va recomanda**

    Revista nr.33 / 2013 (click aici)

    Supply Chain Management

    Un concept relativ nou, dar care s-a impus rapid atât în teorie, cât şi în practica afacerilor este Supply Chain Management. Deşi apărut de curând, Supply Chain Management este un concept evolutiv, care cunoaşte forme specifice în funcţie de caracteristicile de bază ale dezvoltării economice. Iniţial legat de marile corporaţii transnaţionale, Supply Chain Management a fost de tip intra-organizaţional. Ulterior, apar tot mai des lanţuri logistice inter-organizaţionale, formate din entităţi juridice diferite.

    Elementul comun al lanţurilor logistice, indiferent de tipul lor, îl reprezintă sistemul de comunicare bazat pe tehnologia informaţiilor. Succesul unei astfel de construcţii este asigurat de încrederea dintre asociaţi, evidenţiată de modul de împărţire a informaţiilor şi de accesul la acestea.

    Printre factorii recunoscuţi ca având un rol important în extinderea Supply Chain Management putem menţiona: globalizarea, dezvoltarea tehnologiilor de informaţii şi comunicare, evoluţia raporturilor dintre industrie şi comerţ, configuraţia pieţelor, dezvoltarea unor funcţii de ordin strategic în întreprinderi, recurgerea extinsă la externalizare şi subcontractare.

    Pe fondul constituirii unor poli de aprovizionare globală, determinaţi de specializarea internaţională, disponibilitatea resurselor şi accesibilitatea la produse competitive lanţurile logistice devin, la rândul lor, globale. Ca atare, apar noi probleme legate de conducerea unor lanţuri tot mai extinse geografic. Aspecte precum organizarea transporturilor, numărul şi amplasarea centrelor de depozitare, gestiunea stocurilor etc. se constituie în probleme ale managementului lanţurilor logistice.

    În plus, criza economică globală, precum şi cea din ţările arabe, la care se adaugă seismul din martie 2011 din Japonia accentuează o serie de probleme cu incidenţă în modul de conducere a lanţurilor logistice şi în activitatea firmelor logistice de tip 3PL şi 4 PL.

    Cu toate acestea, managementul lanţului logistic se constituie într-un factor major care contribuie la creşterea competitivităţii firmelor, devenind sursă de diferenţiere şi de avantaj competitiv. El sprijină, în acest mod, succesul firmelor pe pieţe tot mai globalizate, cu exigenţe din ce în ce mai ridicate ale consumatorilor şi cu concurenţă tot mai pronunţată.

    Pentru a evidenţia importanţa Supply Chain Management editorii acestui număr al revistei Amfiteatru Economic doresc şi aşteaptă din partea autorilor materiale, bazate pe cercetări empirice relevante, îndreptate către: externalizarea versus. centralizarea activităţilor de logistică; 3PL versus 4PL; piaţa europeană de logistică ; servicii logistice pentru client; servicii cu valoare adăugată; reducerea costului lanţului logistic; securizarea lanţului logistic; sisteme de informaţii pentru Supply Chain Management; viteza, flexibilitatea, elasticitatea lanţului logistic; performanţa Supply Chain Management.

    1. Supply Chain Management
    2. Interferente Economice*
    3. Amfiteatru Economic va recomanda**

    Revista nr.Special 6 / 2012 

    1. Contribuţia serviciilor la dezvoltarea economică

    Revista nr.32 / 2012 (click aici)

    Sustenabilitate şi Schimbare Organizaţională

    Pentru a evidenţia caracterul de excepţie al celor două concepte ce alcătuiesc tema propusă, atât de contradictorii dar cu atât mai importante prin însăşi îmbinarea lor, editorii acestui număr al revistei Amfiteatru Economic doresc şi aşteaptă o orientare lipsită de simple argumente ideologice şi îndreptată în mare măsură către afirmaţii şi conceptualizări teoretice robuste şi strâns legate de cercetări empirice relevante îndreptate către:

    1. modalităţile în care se realizează învăţarea şi se promovează schimbarea la nivelul organizaţiei, pentru a o menţine pe aceasta şi angajaţii săi activi şi creativi în era sustenabilităţii;
    2. realele schimbări de rutină şi proceduri care trebuie realizate acum, şi nu în viitor.
    De aceea, invităm autorii să contribuie cu lucrări teoretice şi empirice care, ţinând seama de conceptualizările critice ale lui Dyson sau de proiectele Kyoto, Al Gore, orientându-se către actualele şi realele probleme şi soluţii manageriale, să ofere o clară înţelegere a modului în care trebuie schimbate organizaţiile, răspunzând astfel următoarelor întrebări:
    1. Cum poate fi privită schimbarea organizaţională din perspectiva stabilităţii şi a sustenabilităţii?
    2. Cum se poate realiza un echilibru între priorităţile pe termen scurt şi viziunea pe termen lung din perspectiva schimbării organizaţionale şi a sustenabilităţii?
    3. Cum se poate realiza un echilibru între priorităţile locale, naţionale şi cele internaţionale, globale din perspectiva schimbării organizaţionale şi a sustenabilităţii?
    4. Care este rolul leadership-ului în crearea unei organizaţii sustenabile şi realiste?
    1. Sustenabilitate şi Schimbare Organizaţională
    2. Interferente Economice*
    3. Amfiteatru Economic va recomanda**

    Revista nr.31 / 2012 (click aici)

    EDUCAREA ŞI INFORMAREA CONSUMATORILOR DIN PERSPECTIVA CONŞTIINŢEI ŞI COMPORTAMENTULUI ECOLOGIC AL ACESTORA

    Dreptul la educare şi informare este unul din cele mai importante drepturi ale consumatorilor. Acestuia îi revine un rol cheie în realizarea tuturor celorlalte drepturi ale consumatorilor întrucât, numai prin educaţie şi informaţie consumatorul va putea să-şi exercite în deplină cunoştinţă de cauză dreptul la liberă alegere.

    Consumatorul trebuie să fie informat, educat, pregătit şi instruit asupra modului în care poate aprecia şi evalua produsele, printre care şi cele ecologice. Educarea şi informarea consumatorilor are scopul de a-i face capabili să aleagă cu discernământ şi să-i conştientizeze de drepturile şi responsabilităţile lor.

    În condiţiile crizei ecologice mondiale, cu care se confruntă omenirea şi întrucât, atât pe plan naţional cât şi internaţional se impune tot mai mult strategia dezvoltării durabile, respectiv a "ecodezvoltării", este necesar ca fiecare cetăţean al ţării, în calitatea sa de consumator, să cunoască realităţile ecologice şi să ţină seama de acestea în activitatea sa de cumpărare şi consum. Cu alte cuvinte, astăzi, mai mult ca oricând, se impune, cu necesitate, formarea conştiinţei şi comportamentului ecologic al consumatorilor, deoarece ele vor contribui la o atitudine mai înţeleaptă şi mai raţională faţă de mediul înconjurător.

    Scopul acestui număr al revistei cu tema „Educarea şi informarea consumatorilor din perspectiva conştiinţei şi comportamentului ecologic al acestora” este acela de a explora conceptul de conştiinţă şi comportament ecologic al consumatorului şi de a aduce în prim plan modalităţile şi instrumentele prin care se poate realiza o educare şi informare corectă a consumatorilor cu referire la produsele ecologice. Ca urmare, principalele ari tematice care se pot explora de către cercetători sunt următoarele:

    1. Formarea conştiinţei ecologice a consumatorului
    2. Caracterul complex şi multidiminesional (informativ, cognitiv şi operativ) al conştiinţei ecologice a consumatorilor
    3. Etica verde a cumpărării şi consumului
    4. Comportamentul ecologic al consumatorului
    5. Procesul decizional de cumpărare privit prin prisma consecinţelor acestuia faţă de mediul înconjurător
    6. Factori motivaţionali care influenţează comportamentul ecologic de cumpărare
    7. Strategii de cumpărare a consumatorilor ecologici
    8. Etichetarea şi certificarea produselor ecologice
    9. Beneficiile aduse de cumpărarea şi consumul de produse ecologice
    10. Modalităţi de educare şi informare a consumatorului ecologic
    Prin prezentarea, de către autorii articolelor, a unor puncte de vedere cu privire la tema „Educarea şi informarea consumatorilor din perspectiva conştiinţei şi comportamentului ecologic al acestora”, oferim oportunitatea de a evidenţia unele studii aprofundate legate de consumul ecologic în România şi comportamentul consumatorului român cu privire la produsele ecologice. De asemenea, se creează posibilitatea aducerii în prim plan a unor modalităţi şi instrumente de îmbunătăţire a strategiilor pentru o mai bună înţelegere a consumatorului român, a percepţiilor şi atitudinilor sale faţă de produsele ecologice şi a obiceiurilor sale de consum.

    Cercetarea comportamentului consumatorului este prioritară în acest moment din perspectiva percepţiilor, atitudinilor, beneficiilor percepute de către consumator faţă de produsele ecologice.

    Produsele cu valoare adăugată pentru sănătate şi mediu, cum sunt produsele ecologice, devin competitive pe piaţă doar dacă consumatorul obişnuit, „omul de rând”, înţelege beneficiile aduse de aceste produse. Studierea modului în care oamenii se gândesc la produse şi obţinerea lor, cum achiziţionează sau obţin bunurile necesare, propria lor atitudine faţă de dietă şi înţelegerea legăturilor dintre dietă şi sănătate, reprezintă în totalitate părţi ale unor cercetări multidisciplinare, care intersectează atât ştiinţele sociale cât şi pe cele naturale şi reprezintă sintetic ştiinţa consumatorului.

    Observaţie

    Tematica acestui număr al revistei nu face referiri la problema coştiinţei şi comportamentului ecologic al firmei. Cu alte cuvinte, cercetarea ştiinţifică a autorilor trebuie să se concentreze în a identifica modalităţile care să ajute consumatorii de produse ecologice în activitatea lor de cumpărare şi consum şi nu pe pentru a ajuta companiile în a vinde mai mult. Articolele prezentate de autori nu vor face referiri la Marketingul ecologic.

    1. Educarea şi informarea consumatorilor din perspectiva conştiinţei şi comportamentului ecologic al acestora
    2. Interferente Economice*
    3. Amfiteatru Economic va recomanda**

    Revista nr.Special 5 / 2011 

    1. Interferenţe economice: calitate - tehnologii informaţionale - consumator

    Revista nr.30 / 2011 (click aici)

    Universităţile reprezintă actorii principali în furnizarea forţei de muncă înalt calificate şi în crearea de „cunoaştere”. Din acest punct de vedere, se poate afirma că universităţile se află la intersecţia dintre cercetare, educaţie şi inovare şi că, din mai multe puncte de vedere, deţin cheia pentru dezvoltarea societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere.

    Misiunea universităţii în Societatea Cunoaşterii este aceea de a produce, valorifica şi transmite cunoştinţe. Pentru aceasta ea desfăşoară activităţi de cercetare ştiinţifică, instruire şi dezvoltă relaţii cu mediul extern, naţional şi internaţional. Trebuie subliniată noua abordare a misiunii universităţii: cea orientată, în primul rând, spre cercetare, care asigură înaltul nivel al învăţământului universitar.

    Revista noastră, ca periodic al cercetării economice şi afacerilor, îşi propune să aducă în prim plan problematica implicaţiilor pe care le are economia bazată pe cunoaştere asupra Învăţământului Superior Economic şi de Afaceri.

    În vederea elaborării unor materiale care să privească restructurarea şi modernizarea învăţământului superior economic, în conformitate cu cerinţele economiei bazate pe cunoaştere, vă propunem ca arie tematică următoarele:

    • Amplificarea dimensiunii pragmatice, diminuând conţinutul predominant teoretic prin care se caracterizează majoritatea disciplinelor;
    • Imprimarea unui puternic conţinut creativ, diminuând substanţial metodele şi abordările pedagogice care pun accentul pe memorarea şi reproducerea de cunoştinţe;
    • Dezvoltarea parteneriatelor între universităţi şi mediul de afaceri din industrie, agricultură, construcţii, transporturi, comunicaţii, informatică etc.;
    • Îmbunătăţirea managementului universitar;
    • Creşterea relevanţei învăţământului superior economic pentru piaţa muncii şi pentru societatea bazată pe cunoaştere, prin programe de studii universitare mai bune;
    • Armonizarea conţinutului şi metodelor educaţionale din învăţământul economic românesc cu cele din Uniunea Europeană.
    1. Economia bazată pe cunoaştere: Implicaţii pentru Învăţământul Superior Economic şi de Afaceri
    2. Interferente Economice*
    3. Amfiteatru Economic va recomanda**

    Revista nr.29 / 2011 (click aici)

    Responsabilitatea Socială a Corporaţiilor

    Cei mai mulţi analişti apreciază că bazele conceptuale ale responsabilităţii sociale corporative au fost puse de către Andrew Carnegie, în special prin eseul acestuia din 1899 intitulat „The Gospel of Wealth”. Carnegie a instituit principiul carităţii, potrivit căruia oamenii care au devenit bogaţi prin afacerile lor au obligaţia de a-i sprijinii pe membrii mai puţin norocoşi ai societăţii. Încă mai important dintr-o perspectivă a zilelor noastre, însă, Carnegie credea că întreprinderile şi indivizii bogaţi ar trebui să utilizeze banii pe care îi deţin ca nişte administratori de încredere pentru restul comunităţii, multiplicând, totodată, bogăţia socială prin investiţii prudente. Acest al doilea principiu enunţat de către Carnegie este cunoscut drept „stewardship principle” (principiul gestionării responsabile).

    Criza financiară globală dovedeşte că, după mai mult de o sută de ani, aceste principii rămân un deziderat neînfăptuit. Speculaţii lipsite de înţelepciune făcute pentru a maximiza profiturile au expus la riscuri inacceptabile economia mondială şi au aruncat în sărăcie un număr mare de angajaţi, gospodării ale populaţiei şi mici întreprinderi, fără a atrage implicaţii severe pentru cei responsabili de această situaţie. Aparent, opoziţia lui Milton Friedman şi a adepţilor acestuia faţă de responsabilitatea socială a organizaţiilor de afaceri, justificată prin argumente de natură liberală şi raţională, au fost interpretate greşit de către generaţii de absolvenţi ai programelor MBA. Ca un paradox, tocmai acum, când multă energie se concentrează în direcţia creării unui cadru operaţional sofisticat pentru aplicarea conceptului de responsabilitate socială corporativă, criza readuce în actualitate rădăcinile filozofice ale acestuia.

    Standardul internaţional ISO 26000 privind responsabilitatea socială se află într-un stadiu de pregătire avansat şi va deveni în scurt timp o referinţă la nivel mondial atât pentru corporaţii cât şi pentru orice alt tip de organizaţii. Acesta va integra, cel mai probabil, învăţămintele iniţiativelor precedente care au fost puse în practică sub auspiciile unor importante organizaţii internaţionale ca Organizaţia Naţiunilor Unite, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică sau Uniunea Europeană. Standardul creează un cadru cuprinzător pentru îndrumarea eforturilor organizaţiilor de a integra responsabilitatea socială prin strategie şi acţiuni practice. El afirmă următoarele principii: răspundere, transparenţă, comportament etic, respect faţă de aşteptările părţilor interesate, respectul legii, respectul normelor internaţionale de comportament şi respectul drepturilor omului. Aceste principii se aplică în următoarele domenii principale: guvernanţa organizaţiei, drepturile omului, relaţii de muncă, mediu, practici loiale în afaceri, problematica consumatorului, implicarea în comunitate şi sprijinirea dezvoltării acesteia.

    În ciuda scopurilor ambiţioase pe care le urmăreşte noul standard, generalizarea responsabilităţii sociale ca o practică firească a organizaţiilor necesită, încă, numeroase clarificări şi o schimbare radicală în domeniul educaţiei.

    Acesta este motivul pentru care editorii revistei Amfiteatru Economic au decis să propună, pentru numărul 29 al revistei (care urmează să apară în februarie 2011), tema Responsabilitatea Socială a Corporaţiilor. Astfel, comunitatea revistei este invitată să discute provocările pe care le implică instituirea unei guvernări economice responsabile social pentru întreprinderi mari şi mici, pentru organismele de reglementare şi cele care elaborează politicile publice, precum şi pentru sistemul educaţional.

    1. Responsabilitatea sociala a corporațiilor
    2. Interferente Economice*
    3. Amfiteatru Economic va recomanda**

    Revista nr.Special 4 / 2010 

    1. Prioritati ale dezvoltarii regiunii Dunarii inferioare în contextul strategiei UE pentru regiunea Dunarii – probleme în domeniul educatiei si instruirii

    Revista nr.28 / 2010 (click aici)

    Considerăm important că în cadrul tematicii acestui număr al revistei, articolele să prezinte cercetări privind probleme precum:

    • Drepturile fundamentale ale consumatorilor
    • Responsabilităţile consumatorilor
    • Consumatorul secolului XXI
    • Organisme implicate în domeniul asigurării protecţiei consumatorilor
    • Politici naţionale, europene şi internaţionale cu privire la protecţia consumatorilor
    • Informarea şi educarea consumatorilor
    • Promovarea consumului sustenabil
    • Securitatea economică a consumatorilor
    • Consumatorii şi concurenţa
    • Forme de acţiune pentru apărarea drepturilor şi intereselor consumatorilor
    • Relaţia firmelor cu consumatorii

    Rămâne la latitudinea autorilor de a prezenta şi alte probleme care se încadrează în tema revistei “Protecţia drepturilor şi intereselor consumatorilor”.

    1. Protectia drepturilor si intereselor consumatorilor
    2. Interferente Economice*
    3. Amfiteatru Economic va recomanda**

    Revista nr.27 / 2010 

    1. Contributia activitatii comerciale la dezvoltarea durabila
    2. Interferente Economice*
    3. Amfiteatru Economic va recomanda**

    Revista nr.Special 3 / 2009 

    1. Politici economice în timpul crizei

    Revista nr.26 / 2009 

    1. Managementul calitatii in servicii
    2. Interferente Economice*
    3. Amfiteatru Economic va recomanda**

    Revista nr.25 / 2009 

    1. Profesiuni si ocupatii in domeniul comercial
    2. Interferente Economice*
    3. Amfiteatru Economic va recomanda**

    Revista nr.Special 2 / 2008 

    1. Catre excelenta in afaceri

    Revista nr.24 / 2008 

    1. Logistica marfurilor
    2. Interferente Economice*
    3. Amfiteatru Economic va recomanda**

    Revista nr.23 / 2008 

    1. Etica in afaceri
    2. Interferente Economice*
    3. Amfiteatru Economic va recomanda**

    Revista nr.Special 1 / 2007 

    1. Calitate - Marfuri - Consumator

    Revista nr.22 / 2007 

    1. Serviciile in societatea cunoasterii
    2. Managementul Calitatii in Invatamantul Superior
    3. Amfiteatru Economic va recomanda**

    Revista nr.21 / 2007 

    1. Comert Electronic
    2. Interferente Economice*
    3. Amfiteatru Economic va recomanda**

    Revista nr.20 / 2006 

    1. Calitatea produselor si protectia consumatorilor
    2. Interferente Economice*
    3. Institutii, personalitati, evenimente
    4. Amfiteatru Economic va recomanda**

    Revista nr.19 / 2006 

    1. Interferente Economice*
    2. Personalitati, institutii si evenimente
    3. Amfiteatru Economic va recomanda**

    Revista nr.18 / 2005 

    1. Turism durabil
    2. Institutii, personalitati, evenimente
    3. Amfiteatru Economic va recomanda**

    Revista nr.17 / 2005 

    1. Comert si globalizare
    2. Invatamantul universitar comercial in lume
    3. Institutii, pesonalitati, evenimente
    4. Amfiteatru Economic va recomanda**

    Revista nr.16 / 2004 

    1. Interferente Economice*
    2. Personalitati, institutii si evenimente
    3. Amfiteatru Economic va recomanda**
    4. Pnoptic Studentesc



    *   Sunt acceptate articole invitate de la autori din strainatate
    ** Sectiunea cuprinde articole grupate in:
    • Bune practici;
    • Nevoia de personalitati(care intr-o prima faza se va referi numai la profesori care sunt sau au fost angajati la o catedra in cadrul Facultatii de Comert);
    • Recenzii de carte economica.
    designed by Soft Expert & hosted by Host Expert